Pushkar este destinația următoare după Jaipur.
Mic, populația căruia este de 12500 oameni, majoritatea fiind implicați în turism. Pushkarul este vechi.
Se spune că lacul din Pushkar este vechi vechi, chiar de la crearea lumii. Acum nu sunt decît cîteva bîltoace. De 5 ani sunt foarte puține ploi, iar de 2 ani, lacul este aproape uscat.
Imaginele de pe internet cu lacul azuriu au rămas în trecut, iar noi am facut puja într-o bîltoacă.
Lacul este înconjurat de 52 de întrări (Ghats), și nu se permite să faci poze nici la lac, nici la Sacret Ghats. Încălțămintea trebuie lăsată la 30 feets de lac, acesteastă avertizate o poți vedea oriunde, chiar și la noi în Guest house este.
Stam în Akash hotel, pe care l-am descoperit pe hostelbookes. Un loc deosebit, curat, frumos amenajat. Este afacerea a 3 frați, unul dintre care se numește Filter.
Nu sunt sigură dacă este numele lui adevărat, sau este nick name, dar toți îî spun Filter. Filer here, Filter there.
Cu toate că drogurile sunt înterzise în Pushkar, Filter pare întotdeauna high. Este atît de calm, vorbește încet și este foarte foarte amabil. ”You come as tourist and you leave au friend, welcome home my friend”, ne-a întimpinat el în Akash, casa noastră din Pushkar.
Filter niciodată nu a văzut zăpadă și marea (ocean). A lucrat de mic, și nu a făcut multă școală. Vorbește limba marvari (care este vorbită în Rajistan), și cunoaște puțin hindi.
Ziare în limba Marvari nu sunt, sunt doar emisiuni la TV locale. Anul viitor filter vrea să meargă la Sudul Indiei să vadă oceanul. L-am întrebat de ce nu a călători pînă acum, pentru că oceanul este atît de aproape, iar Filter a spus că nu i-a trecut această ideie prin cap, și că toate se vor întîmpla la timpul lor.
Filter este hindu, iar cînd i-am spus că venim din Haridwar de la Kumb Mela, s-a închinat în fața mea în semn de respect, și a spus că încă nu a cunoscut turiști, care să fi fost la acest festival.
În Pushkar sunt 2000 de brahmini, care slujest în 550 de temple. Orașul practic este constituit din temple, hotele, bazar și case. Numeroase afișe făcînd publicitate la diferite companii care organizează Safari rides, Camel rides, Horse rides.
Cel mai vechi și faimos templu din Pushkar este Brahma temple, iar pe alte 2 dealuri sunt cele 2 temple dedicate soțiilor sale, prima Savitri și a doua Gayatri.
Am mers în Brahma temple, în care sunt foarte multe plăci cu diferse înscripții, cu numele diferitor oameni. La ieșire am hrănit niște maimuțe cu chapati (pâinea locală), unele din ele mîncînd și prasad (dulciuri care sunt oferite în temple).
Bazarul din Pushkar este deosebit. Aici poți găsi lucruri de care nu am vazut în alte orașe, prețurile nu sunt atît de mari, iar noi cu Ana entuziasmate discutam idei de business toată seara.
18 ianuarie
Planul de a urca pe muntele din apropiere, unde este templul soției lui Brahma s-a anulat din imposibilitatea de a ne trezi de dimineață. Ambele am visat cum fugeam, eu de tigri și Ana de oameni în speț nas. În Rishikes, la fel am avut vise similare, doar că ambele zburam. Cred că se întîmplă ceva straniu în India de avem aceași temă de vise.
Deoarece nu am reușit să întîlnim răsăritul pe deal în templu, l-am vizitat după amiază.
Templul se numește Savitri Hill Top Temple, și este situat la 750 feets înălțime. Îți i-a aproximativ o oră să urci muntele, dar priveliștea care se deschide sus merită tot efortul. Se vede tot Pushkarul, cu gaura uscată în mijloc în loc de lac.
Pushkar este situat între munți, dar împrejur este pustiu. Sunt puțini copaci, în schimb sunt numeroși schini.
În Savitri, a fost deosebit.
Mulți vin să citească cărți, noi însă am băut ceai, am ascultat muzica, am admirat priveliștea și pe la 15.00 ne-am pornit în jos pentru a reuși la timp la Night Safari ride on Camels.
Cînd ne apropiam de Hotel, 2 cămile și 2 băieți deja ne așteptau la poată. Aceștea au crezut că eu sunt mama și Ana copilul. Mulți cred așa, deoarece presupun că Ana este minoră, și că minorii nu pot călători singuri, astfel presupun că eu aș fi mama, ”young mama with very good shape”, cum au menționat unii.
La 17.00, deja eram pe cămile în drum spre deșert. Eu eram cu Seti și Jimmy, iar Ana cu (cineva ... nu ținem minte numele) și Rama. Jimmy și Rama erau cămilele. Jimmy avea 5 ani, iar Rama 7. Maxim ele trăiesc 25 de ani, și vîrsta la care pornesc în safari este de 2-3 ani.
Seti, părea straniu la început, tot menționa că este sezonul de înmulțire a cămilelor și că ”Jimmy needs a woman”, eu presupuneam că și Seti needs a woman, dacă tot vorbește atît de mult despre asta.
Seti nu este căsătorit, săptămîna viitoare împlinește 25 de ani, cu toate că arată mult mai în vîrstă, poate nu s-a păstrat, dar poate spune minciuni.
Seti lucrează ”camel boy” deja de 9 ani, și este întotdeauna cu Jimmy.
El iubește mult cămilele, și într-o bună zi, poate anul viitor, vrea să-și cumpere și el o cămilă, să aibă propria afacere și să nu depindă de stăpîn. O cămilă mică costă aproximativ 900 de dolari. Iar una mai mare deja poate ajunge la 1500. Seti nu are decît 300 de dolari, și strînge bani din tips pentru cămilă, deoarece nu cîstigă bine cu acest lucru.
Seti crede că este secetă pentru că oamenii și-au pierdut religia și nu se mai roagă la Dumnezeu.
”Înainte oamenii nu mîncau carne, nu consumau alcool și diferite droguri, și se rugau la Dumnezei și aceștea trimiteau ploaia pe pămînt. Iar în timpurile noastre, mulți au început să mănînce carne, beau, apoi merg în templu și se roagă, fațarnicii. Dumnezeu nu dă ploaie pentru că oamenii și-au pierdut religia. Dumnezeii ne pedepsesc prin asta”, aceasta a fost motivația lui Seti despre seceta din Rajistan.
Am mers aproximativ o oră, timp în care am vazut în deșert 2 tabere de țigani.
Seti mi-a spus că o tabără stă acolo deja de 5 ani, și guvernul deja le-a separat acest lot pentru ca ei să-și construiască case, iar cealaltă tabără este de un an jumate și probabil curînd va pleca.
Am poposit pe un deal în spatele dealului pe care este construit Savitri temple.
Seti și alt camel boy au început pregătirile pentru cină, deoarece cina este inclusă în preț. Seti este gospodar bun, el a făcut focul, a început a curăți legumele, iar camel boy a Anei (numele căruia nu-l ținem minte), este cam lenos și nu face nimic, înafară de a glumi întruna despre faptul că toată familia sa este în Pakistan.
Au mai venit 3 țigani mici din tabăra alăturată. Unul de vreo 14 ani, unul de vreo 10 și altul maxim 6. Toți erau foarte mari gospodari, și roiau și ei să-i ajute pe a-i noștri, înn speranța că le va nimeri și lor cva de-ale gurii.
Cel mai mare se numește Sheitan, cînd am fost în Azerbaijan, acolo așa se numea Diavolul, însă aici posibil Sheitan să aibă o semnificație diferită.
Sheitan cîntă la un instrument, care seamănă mult cu o vioară, și este specific pentru Rajstan.
Muzica pe care o cîntă se numește Bhopal music. Toată familia sa cîntă.
Sheitan are un album întreb cu poze a familiei sale și diferiți turiști. Toate sunt aranjate frumos și îngrijit și se vede că Shaitan ține mult la ele. Acum am înțeles de ce indușii țin atît de mult să facă poze cu turiștii, probabil mulți din ei au albume cu turiști, precum are Sheitan.
Pe lîngă toate Sheitan mai are și un disc, pe care la început te roagă să-l asculți pe un CD player, iar apoi îți propune să-l cumperi, pentru a contribui la dezvoltarea muzicii Bhopal și la bunăstarea familiei lui. Această muzică este transmisă de la tată la fiu, și nu este scrisă pe note, sau notată pe undeva. Se transminte prin memorie.
Mîncarea este gata. Băieții au pregătit chapati, orez, dhal (sos din mazăre) și chilly sos. Chapati l-am pregătit într-o modalitate deosebită, copt pe excremente de vacă, după care l-au uns cu unt. A fost gustos, ne-am săturat.
În deșert noaptea suflă vîntul și este destul de frig. Sleeping bag, nu m-a dezamăgit, și am dormit călduț și bine admirînd stelele. Foarte multe stele, am văzut și din cele căzătoare, și cîteva avioane. Spre dimineață a apărut și ursa cea mare, care era chiar deasupra noastră. Atît de plăcut să dormi afară și să admiri cerul plin plinuț de stele. Pentru a adormi, desenam diferite linii imaginare între stele, și vedeam diferite figuri.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu